OpenConstruction Academy
Autentificare / Înregistrare
RO

Fișă recapitulativă

Planificarea costurilor pe elemente în faza de concept (Regatul Unit, RICS NRM 1)

Toate regulile cursului pe o pagină: cum se construiește fiecare cifră, greșeala pe care o fac des oamenii și unde apare în practică. Tipărește-o sau ține-o deschisă cât lucrezi.

Sarcina 1

GIFA și estimarea orientativă a costului

Teorie (9 min)
Regulă
GIFA se măsoară în interiorul pereților exteriori. Referința se aduce mai întâi la data de bază, apoi la locație.
Cum se construiește
  • Suprafața brută interioară = Parter, în interiorul pereților exteriori + Etajele 1 și 2, fără golul atriumului + Cameră tehnică închisă
  • Tarif ajustat, £ pe m² GIFA = Tarif de referință × Indice la data de bază ÷ indice la data de referință × Factor de localizare
  • Estimare de ordin de mărime = Suprafața brută interioară × Tarif ajustat
Greșeala obișnuită
Pereții sunt încă incluși. Scădeți grosimea de 0.40 m la ambele capete ale fiecărei dimensiuni pentru a ajunge la fețele interioare.
În practică
La etapa RIBA Stage 2, orice consultant de costuri face acest calcul la câteva zile după primele desene, iar bugetul clientului pornește de aici.

Sarcina 2

Planul de costuri pe elemente

Teorie (9 min)
Regulă
Fiecare element are propria unitate de măsură. Infrastructura folosește cel mai de jos nivel, nivelurile superioare pardoselile de deasupra lui.
Cum se construiește
  • Estimare pe elemente pe m² GIFA = Cost direct al elementelor 1 până la 8 ÷ Suprafața brută interioară
  • Abatere față de ordinul de mărime, % = (Cost direct − estimare de ordin de mărime) ÷ Estimare de ordin de mărime × 100
Greșeala obișnuită
Infrastructura se evaluează doar pe cel mai de jos nivel: tariful ei unitar acoperă deja fundațiile întregii clădiri.
În practică
Orice plan de costuri pe care îl emiteți este pe elemente, iar managerul de proiect al clientului îl citește grup cu grup față de temă.

Sarcina 3

De la lucrările de construcție la limita de cost

Teorie (10 min)
Regulă
Cheltuieli preliminare, apoi regie și profit, apoi risc, apoi inflație. Cele două riscuri au o singură bază; inflația se compune.
Cum se construiește
  • Inflația prețurilor la licitație, % = (1 + rata 1Q2027) × (1 + rata 2Q2027) × (1 + rata 3Q2027) − 1 × 100
  • Limita de cost cu inflație = Lucrări de construcții + Cheltuieli generale de șantier + Cheltuieli generale și profit + Risc de dezvoltare a proiectului + Risc de construcție + Inflația prețurilor la licitație
Greșeala obișnuită
Prețurile se compun: înmulțiți (1 + fiecare rată) și scădeți 1 la final.
În practică
Orice plan de costuri NRM 1 are aceste rânduri, iar auditorul clientului verifică baza fiecăruia.

Sarcina 4

Inginerie valorică: structură metalică și pereți tencuiți

Teorie (9 min)
Regulă
O opțiune înlocuiește, reduce și adaugă. Rândurile procentuale duc economia până la limita de cost; onorariul de reproiectare se scade la urmă.
Cum se construiește
  • Economia la limita de cost = Limita de cost, planul de costuri 1 − Noul total general, varianta B
  • Economia după costul reproiectării = Economia la limita de cost − Onorariu de reproiectare
Greșeala obișnuită
Rândurile procentuale se aplică și economiei. Citiți noul total general și scădeți-l din planul de costuri 1.
În practică
Când un proiect depășește bugetul, consultantul de costuri evaluează variante ca aceasta pentru ședința echipei de proiectare, iar clientul alege.

Sarcina 5

Reconcilierea planului de costuri 2 cu bugetul

Teorie (8 min)
Regulă
Comparați lucruri comparabile. Scoateți TVA prin împărțire, scădeți onorariile și celelalte costuri, apoi scădeți planul.
Cum se construiește
  • Buget de construcție = Totalul scrisorii de buget ÷ 1.20, fără TVA − Onorarii și alte costuri ale proiectului
  • Abatere față de bugetul de construcție = Buget de construcție − Total general, planul de costuri 2
  • Controlul costurilor, £ pe m² GIFA = Total general, planul de costuri 2 ÷ Suprafața brută interioară
Greșeala obișnuită
TVA este inclusă în preț: împărțiți la 1.20 ca s-o scoateți. Scăderea a 20 % elimină prea mult.
În practică
Orice raport de costuri se încheie cu această reconciliere, iar departamentul financiar al clientului decide pe baza ei dacă proiectul poate merge mai departe.

Înapoi la curs